Cum să-ți antrenezi curiozitatea pentru a stimula creativitatea

Salut!

Îți mulțumesc pentru că te-ai abonat la ”Gândește FIX pe dos!”, singurul newsletter din România dedicat creativității și inovației.

Albert Einstein spunea: „Nu am talente speciale, sunt doar pasionat de curios”. De la Stephen Hawking la David Bowie, de la Walt Disney la Marie Curie, multe minți luminate au recunoscut curiozitatea drept forța motrice din spatele gândirii creative, inovației și descoperirilor tehnologice.

Cu toate acestea, ca specie, avem o relație destul de neplăcută cu curiozitatea noastră. De la o vârstă fragedă suntem înțărcați de la a visa cu ochii deschisi și adresa întrebările specifice vârstei. Ni se spune că curiozitatea a fost ceea ce a ucis pisica.

Totuși, fără a cultiva curiozitatea, riscăm să ne complacem în stagnare. Fără curiozitate, ne bazăm pasiv pe status quo și ne ferim de potențiale surse de inspirație. Indiferent dacă ești designer, marketer, antreprenor sau CEO, îmbrățișarea curiozității îți va spori gama și calitatea creativității. Te va ajuta să găsești inspirație, să abordezi proiectele din unghiuri noi și să empatizezi cu publicul și cu colegii tăi.

Astăzi voi arunca o scurtă privire asupra modului în care cultivarea curiozității ne poate ajuta să adoptăm o atitudine investigativă și creativă.

Definirea curiozității

Oamenii de știință au studiat îndeaproape curiozitatea încă din secolul al XIX-lea, dar chiar și așa, încă se luptă să cadă de acord asupra unei definiții precise a ce este curiozitatea și cum funcționează aceasta.

În 1954, Daniel Berlyne ne-a ajutat să înțelegem cât de extinsă poate fi curiozitatea evidențiind diferitele ei forme:

• Curiozitate epistemică: dorința de a dobândi cunoștințe noi.

• Curiozitate perceptivă: dorința de a experimenta noi senzații.

• Curiozitate specifică: dorința de a afla despre un subiect.

• Curiozitate diversificată: dorința de a învăța sau de a experimenta lucruri în general de dragul de a fi stimulat.

O teorie populară postulată de George Loewenstein (pdf) în 1994 este că curiozitatea apare atunci când devenim conștienți de o lacună în cunoștințele noastre și suntem motivați s-o umplem. El credea că ceea ce diferențiază curiozitatea de alte forme de învățare sau explorare a fost faptul că dorința de a „afla” vine din interiorul nostru, mai degrabă decât să fie declanșată de o presiune externă (cum ar fi instinctul de a supraviețui). Problema acestei idei este că este imposibil, mai ales pentru observatorul din exterior, să clasifice dacă un comportament este motivat intern sau extern.

Din punct de vedere științific, în loc de „curiozitate”, sunt folosiți termeni precum „joc, explorare, învățare prin întărire, învățare latentă, neofilie și dorința auto-raportată de informare”. Revizuirea a adoptat o definiție mai simplă și mai generalizată a curiozității ca „un impuls de informare”.

Oriunde tragi linia, nu se poate nega importanța rolului pe care îl joacă impulsul de a culege noi informații în modul în care interacționăm cu lumea.

Curiozitate și creativitate la locul de muncă

Curiozitatea este un atu în multe contexte profesionale, indiferent dacă generezi idei, răspunzi la o problemă sau prezinți un proiect.

Legătura strânsă dintre creativitate și curiozitate este vitală când vine vorba de generare de idei. Procesul de generare de idei implică formarea de conexiuni noi între fragmente de informații. Explorând și depășind limitele cunoștințelor tale, adună mai multe informații pe care să le folosești în timpul acestui proces, expunându-te în același timp la surse variate de inspirație.

Mintea deschisă care merge mână în mână cu curiozitatea este deosebit de utilă atunci când vine vorba de rezolvarea creativă a problemelor. Nu numai că ai mai multe cunoștințe din care să te bazezi, dar îți extinde flexibilitatea cognitivă, în timp ce te face mai puțin defensiv în faţa eşecurilor.

Francesca Gino, scria într-un articol pentru Harvard Business Review: „Mai ales când suntem sub presiune, ne limităm imediat la ceea ce pare cel mai bun curs de acțiune. Dar cei pasionați de învățarea continuă au în vedere o gamă largă de opțiuni și perspective.” Gino crede, de asemenea, că a rămâne curioși înseamnă că suntem mai puțin probabil să cădem pradă bias-ului de confirmare.

Curiozitatea ne poate ajuta și să cultivăm empatia. Te determină să înveți despre oamenii din jurul tău și să înțelegi cum gândesc aceștia. Indiferent dacă oferim feedback creativ, facem cercetare despre produs sau pregătim o prezentare, să fim interesați activ de publicul nostru ne va ghida activitatea.

Cum să fii mai curios

Este posibil să fii mai curios? Curiozitatea este adesea considerată o trăsătură de personalitate: ceva pe care anumiți oameni îl au din abundență, iar alții nu.

O revizuire din 2020 a abordării științifice pentru studierea curiozității (pdf) recunoaște acest lucru, dar adaugă că „curiozitatea, deși variază între indivizi, fluctuează și în interiorul indivizilor”. Așadar, chiar dacă nu te simți ca o persoană curioasă în mod natural, sunt probabil momente și contexte în care curiozitatea ta înflorește.

Mai jos, vă recomand 8 strategii pentru a vă ajuta să vă dezvoltați curiozitatea:

1. Cultivă-ți interesele

Dacă vrei să încurajezi o perspectivă mai curioasă, fă-ți timp pentru a explora acele subiecte care îți trezesc interesul în mod natural, fără să-ți faci griji că sunt frivole sau inutile.

Poate ești curios despre cum a venit cineva cu ideea unui instrument pe care îl folosești sau ai un interes brusc să citești despre istoria Imperiului Roman. Deși nu au legătură directă cu productivitatea la locul de muncă, aceste subiecte vă pot oferi inspirație creativă.

2. Întrebări, întrebări, întrebări

Acesta poate fi o recomandare înfricoșătoare. Adesea ne gândim la acțiunea de a pune întrebări ca la o pierdere de timp și, eventual, un semn de incompetență. Cu toate acestea, a pune întrebări reduce neînțelegerile și ne oferă o viziune mai nuanțată asupra unei situații.

Ca exercițiu (în special privind la cei introvertiți) încearcă să te obișnuiești să pui întrebări în medii mai prietenoase și apoi provoacă-te să le adresezi și în contexte mai intimidante.

3. Îmbrățișează lipsa de scop

Profesorii Stephen Eppinger și Marek Kowalkiewicz recomandă schimbarea atitudinii noastre critice față de lipsa de scop. Așa cum spune Kowalkiewicz: „Ar trebui să faci spațiu pentru o anumită cantitate de explorare fără scop – fără scop, nu fără direcție. Ceea ce nu este același lucru cu inutil.”

A fi curios înseamnă a recunoaște că nu tot ceea ce învățăm sau facem va fi util. Actul de a explora și de a investiga fără un final de joc clar exprimat ne duce într-o mentalitate în care lăsăm în urmă preconcepțiile. De asemenea, nu știi niciodată cum ar putea fi de folos mai târziu ceva ce înveți acum.

4. Utilizează tehnici diferite

Calculatoarele ar fi trebuit să elimine necesitatea de a face orice matematică în capul nostru. Dar matematica este încă predată – și este încă o abilitate importantă de viață. Nu pentru că avem nevoie de ea ca să funcționeze, ci pentru că procesul îmbunătățește modul în care gândim.

Același lucru este valabil și pentru dependența noastră de motoarele de căutare. Dacă la fiecare întrebare pe care o ai primești răspuns în câteva secunde, nu trebuie să speculezi sau să te gândești corect la întrebare. Primirea unui rezultat precis înseamnă, de asemenea, că pierzi cunoștințele suplimentare și contextul pe care le-ai fi putut dobândi dacă ar fi trebuit să cauți manual răspunsul într-o resursă.

Dacă ai timp, să răsfoiești print-o bibliotecă sau o librărie ar putea fi și mai bine. Este ca și cum ai juca Scrabble cu un dicționar fizic sau ai căuta ceva în setul de enciclopedie de modă veche. Transformă căutarea simplă a informațiilor într-o experiență mai plină de curiozitate.

5. Fii curios în conversații

Cei mai interesanți oameni din lume au cel puțin un lucru în comun – sunt buni ascultători.

Indiferent dacă vorbești cu un coleg despre un proiect sau cu un client în speranța de a înțelege mai bine nevoile acestuia, încearcă să asculți cu atenție ce spune cineva și folosește conversația pentru a formula întrebări care vor scoate informații mai interesante. Vei obține o mai bună înțelegere a persoanei, eventual vei învăța ceva nou și, ca bonus, vei face o impresie bună.

6. Caută experiențe noi

Prin creșterea expunerii la experiențe noi, îți aprofundezi baza de cunoștințe și îți diminuezi neîncrederea naturală în lucrurile nefamiliare.

Acest lucru nu înseamnă neapărat să faci sporturi extreme sau să călătorești în altă țară (deși ai putea!). Doar schimbarea traseului obișnuit de mers la birou sau schimbarea cafenelei poate fi un început.

7. Fii atent

Încearcă să te concentrezi pe activitățile și senzațiile de zi cu zi. Este posibil să observi lucruri la care nu te-ai gândit înainte, cum ar fi felul în care degetele tale se flexează în timp ce tastezi sau procesele complexe care duc la prepararea unei singure cești de cafea.

Atenția la detalii nu numai că te împinge să descoperi idei noi, ci și te antrenează să găsești inspirație în locuri de obicei nu te-ai aștepta.

8. Citește (și urmărește) pe larg

Provoacă-te să încerci o carte, o emisiune sau un film pe care de obicei nu le-ai alege. Nu toate îți vor da foc lumii, dar s-ar putea să descoperi totuși ceva valoros. Și mai direct, există cărți grozave pentru a inspira creativitatea.

Dezvoltă-ți, antrenează-ți și folosește-ți curiozitatea

Privind curiozitatea ca o parte vitală a procesului creativ îți permite să găsești inspirație oriunde. De asemenea, te poate ajuta să gândești în moduri neliniare și inovatoare, dacă creezi un produs nou, dezvolți o aplicație sau lansezi o campanie de marketing.

Curiozitatea este ceva ce trebuie îngrijit. Când îți faci timp pentru a fi curios și permiți o abordare mai relaxată a lipsei de scop, vei cultiva un simț natural de a fi uimit. Curiozitatea are puterea de a te ajuta să descoperi o idee sau o abordare genială într-un loc în care nu te-ai fi gândit niciodată să cauți.

Cunoști antreprenori sau echipe care ar putea beneficia de creativitate pentru a dezvolta servicii și produse mai bune? Dacă da, te rog să împărtășești newsletter-ul cu ei. Îți vor mulțumi pentru asta!

Trimite-le acest link

Ai o părere sau ceva interesant de împărtășit? Te rog să-mi trimiți un e-mail. Aștept cu nerăbdare să ne auzim!

P.S. Ai nevoie de training sau consultanță în creativitate sau inovație?

Facilitez workshop-uri de inovație și creativitate concepute pentru a-ți accelera inovația, pentru a oferi direcție strategică și claritate. Răspunde la acest email pentru detalii. Implementez procese de creație strategică în publicitate și comunicare.

În ciuda celor mai bune intenții, multe companii nu știu cum să profite la maximum de abilitățile creative care se agită în interiorul lor. Misiunea mea este de a inspira o mișcare care trezește curiozitatea intenționată ca fundament al inovației.

De aceea există ”Gândește FIX pe dos!”

Există pentru a face un lucru: Pentru a vă ajuta să profitați la maximum de mintea voastră.

Stay creative!

Claudiu